Postat de: nicoletasavin | 09/01/2009

Marx şi pisicile

Gata cu leneveala, redeschid sezonul de bloguit.

Mulţumesc Domnului că ne-a nins puţin pe noi, păcătoşii (a se vedea postarea „Ninge-ne, Doamne!”)… Să fim serioşi, n-am trufia să cred că Dumnezeu mi-a ascultat rugămintea, dar a fost să fie o ninsoare ca-n poveşti. Patima iernilor de demult n-a durat mult, dar, câtă a fost să fie, m-a fulguit pe suflet.

Văd că Şerban Foarţă a avut mare căutare cât am lipsit. Se pare că vă place, aşa că e musai să mai punem una, alta, în arcă. Şi fiindcă Ummagumma m-a „topit” cu pisicile ei, nu pot începe decât tot cu nişte mâţe. Cărora, noi, cei ce ne considerăm stăpâni, le suntem sclavi. Bine a mai surprins Ira Lewis deosebirea dintre un câine şi-o pisică… Cel dintâi cugetă într-astfel: „Ei mă hrănesc, mă protejează, ţin la mine. Pesemne că sunt zei.” A doua cugetă şi ea: „Ei mă hrănesc, mă protejează, ţin la mine. Pesemne că sunt zeu.” Zău că merită să citiţi „Mic tratat de pisicologie”, editat de „Humanitas”.

Dacă nu vă plac pisicile, delectaţi-vă, omuleţi buni, cu „Bloomsday”, „Lingua lignea”, „Adio, Marx!” sau „Viiaţa lumii”.

P.S. Mai pe la miezul nopţii arca lui Foarţă vă promite o surpriză, mare cât inima voastră

Albă ca Zăpada & cei 7 pisici                                                                             Vă era dor de Şerban? Iacă-tă-l...

Albă ca Zăpada are
7 feluri de pisici, –
de alt soi e fiecare,
iar pisoii sunt pitici.
Cea dintâi între princese
e un siamez (dar n-am
să vă spun exact prin ce se
ilustrează acest neam).
Un persan albastru,-a II-a
(rasa i-o cunosc pe sfert)
are botul ud ca roua
fi’ndcă bea tot lapte fiert.
Că-i mai albă ca zăpada,
pe a III-a n-o prea rabd
(dar pe Albă ca Zăpada
nu o doare acest fapt).
Păr electric are-a IV-a
când o mângâi în răspăr;
botezată Cleopatra, .
e-o regină,-ntr-adevăr.
Maidaneză, cea de-a V-a
nu dansează bolero,
ci, pe seară, bate mingea
cu motanul lui Perrault.
Cu o blană ca mătasea,
dar cu sufletul stingher,
o jumate dintr-a VI-a
e-a lui Erwin Schrödinger.
(Pe cealaltă, dl Erwin
a ucis-o în secret,
căci stătuse prost cu nervii,-n
pubertate, – pe cât cred.)
Invizibilă, a VII-a
are zgardă de lamé;
trebuie să cadă noaptea
ca să vezi ce neagră e.
Mai fusese o a VIII-a,
dar s-a otrăvit c-un măr…
Cârja Babei Cloanţa-i proptea,
azi, a crengilor de măr! (bis )

 Bloomsday

 

„Ascultaţi cântecul absurd al
unei zile care n-a avut preten-
ţiunea de-a face mai mult zgomot
în lume decât celelalte în genere;
extrageţi din asta poezia […] şi
iată romanul .”
(Eminescu, Geniu pustiu )

Opţiunea (the choice )
între zgomot (the noise )
şi o voce (a voice ),
„voix d’auteur” / Master’s voice ,
nu-l priveşte pe Joyce.
Şovăiala (the poise )
între verbul to rois-
ter al zilei (a bois –
terous day) şi his voice ,
nu-i vocaţia lui Joyce…
Care-i, numai, nesurd
la „cântecu-absurd”
al celei mai lungi
zile (de-atunci
până astăzi), – când Nora
deveni nora
(într-un hotel,
iar nu à l’autel )
a clanului Joyce, –
amanta şi sora
lui James-Aloys…
E duminică? Luni e?
Nici, nici: e-ntr-o joie,
într-o zi a lui Joe:
jeudi, giovedì ,
la mijloc de iunie.
Nu-i nici mâine (tomorrow ),
nici ieri (yesterday );
nu-i nici dies pecuniae …
E şi spin, şi petunie,
e un fel de joysorrow , –
şi-i doar Astăzi (Today ):
un etern şaişpeiunie,
pe nume Bloomsday .

Lingua lignea

O limbă de lemn
într-o gură de lemn
cu buze de lemn
pe-o figură de lemn
încleştată solemn
ca un cleşte de lemn
care scoate solemn
lungi piroane de lemn
din mormanul de lemn
de un roşu solemn
al tribunei de lemn;
iar în gura de lemn
cu buze de lemn
orice cui e un semn
ascuţit şi solemn
al strigării de lemn,
al chemării de lemn
la noi fapte de lemn, –
un fierbinte îndemn
adresat de un lemn
unor oameni de lemn
într-o lume de lemn
care are consemn
ca doar ouă de lemn
să prăjească solemn
în tingire de lemn
fără,-n ea, untdelemn
pe o plită de lemn
cu, sub ea, nici un lemn,
lemn de foc, – foc de lemne
de care, pesemne,
de-a pururea demn e
doar Strâmbă-lemne.

Adio, Marx!

„De trecut, ne despărţim răzând.”

Rădeau, de pe hărţi,
comitate şi mărci,
imuni la blestemele
celor învinşi;
rădeau, de prin cărţi,
monograme şi mărci
cu capul sau stemele
celor învinşi.
Rădeau, de pe case,
numele străzii, –
în numele urii
de clasă,-l rădeau;
păduri erau rase,
plus pomii ogrăzii, –
când, agriculturii,
terenu-l redau.
Rădeau, radiau:
adorau radiera,
ba chiar răzătoarea
de ras hrean şi ciocoi;
mai apoi, iradiau
(căci intraseră-n era
atomului) floarea
albastră, din noi.
Când n-aveau ce rade,
rădeau barba, – aceasta
nefiindu-i permisă
nici lui Barbă-cot;
aveau funcţii şi grade,
nu-şi iubeau decât casta
şi o patrie promisă
unei raderi de tot.
*
De trecutul cel negru,
n-are decât
să se despartă
Karl Marx râzând;
omul nou şi integru,
omul posomorât,
o să se despartă
de-acesta, răzând!

Viiaţa lumii

Tare ne zgândără
soartea cea luzără:
unde mai sîntără
ăia dă fusără?
Mult au mâncatără,
mult au băutără,
mulţi le-au cântatără
din alăutără.
Laur şi iederă
pă frunte-şi pusără,
aiere-şi deteră
până apusără.
Lidăr sau lidără,
căşile,-n jenăre,
le-au învelitără-n
postăre, benăre, –
pe care vântu le
rupe sau zgândără,
neîntrebându-le
ce-or fi făcândără
ăia dă-şi pusără
mutra pă dânsele…
Soartea cea luzără
ne toacă pânzele, –
tare ne zgândără
şi ne tot buzără:
p-unde mai sîntără
ăi dă tot fusără?


Responses

  1. Stimată doamnă,
    Ummagumma, ce v-a topit, ”pisicile ei” e albumul Pink Floyd?
    Excelentă emisiunea despre Mihai Ursachi..


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: