Postat de: nicoletasavin | 27/01/2009

De la Pittiş la Neruda via Savin

Viaţa-i complicată, omuleţi dragi, v-o spune maestrul Pittiş. Că dacă v-o spun eu, nu mă credeţi. Cine-s eu să am opinii, cum m-ar întreba detractorii mei.
Chiar? Cine sunt eu, Nicoleta Savin?
Grea şi complicată întrebare la care reflectez de ceva timp şi la care o să încerc să răspund cât pot de repede. Dar nu foarte repede, fiindcă răspunsul cere introspecţie serioasă. Nu-i uşor să te cunoşti pe tine însuţi, cu defecte şi calităţi, naturale sau dobândite, cu (non)limite.

Pe blog n-o să încapă mare lucru, un minim sentiment de autoconservare mai am, dar, cu certitudine, într-un alt fel de scriere se va găsi modalitatea de a spune ceea ce nu se poate blogui… Cred că memoriile mele ar fi interesante…

Cert este că sunt o oamă care, ca fiecare dintre voi, cel puţin teoretic, ar trebui să moară puţin câte puţin, însă, practic, se împotriveşte din răsputeri. Uneori îi reuşeşte, alteori nu… O fi înţeleaptă împotrivirea? Poate că da, poate că nu…

Şi după Pittiş, puteţi citi puţin Neruda. Ştiţi poezia „Cine moare?”, dar cu siguranţă nu aţi luat-o niciodată în serios. Şi asta tocmai pentru că lucrurile complicate, uneori geniale, sunt extrem de simple şi aparent comune. Ce ne cere Neruda e mai greu de înfăptuit decât să respecţi decalogul, creştin sau al oricărei alte religii. Nu-i de mirare că aceste rânduri-gânduri sunt luate în derâdere, ca tot ceea ce nu înţelegem, nu ne place sau nu ne convine.

Cine moare?

de Pablo Neruda

Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei, urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii;
cine nu-şi schimbă existenţa;
cine nu riscă să construiască ceva nou;
cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte.

Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru.
Moare câte puţin cine evită pasiunea,
cine preferă negrul pe alb şi punctele pe „i” în locul unui vârtej de emoţii, acele emoţii care învaţă ochii să strălucească,
oftatul să surâdă şi care eliberează sentimentele inimii.

Moare câte puţin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său;
cine nu riscă certul pentru incert pentru a-şi îndeplini un vis;
cine nu-şi permite măcar o dată în viaţă să nu asculte sfaturile „responsabile”.
Moare câte puţin cine nu călătoreşte;
cine nu citeşte;
cine nu ascultă muzică;
cine nu caută harul din el însuşi.

Moare câte puţin cine-şi distruge dragostea;
cine nu se lasă ajutat.
Moare câte puţin cine-şi petrece zilele plângându-şi de milă şi detestând ploaia care nu mai încetează.
Moare câte puţin cine abandonează un proiect înainte de a-l fi început; cine nu întreabă de frică să nu se facă de râs;
cine nu răspunde chiar dacă cunoaşte întrebarea.

Evităm moartea câte puţin, amintindu-ne întotdeauna că „a fi viu” cere un efort mult mai mare decât simplul fapt de a respira.
Doar răbdarea cuminte ne va face să cucerim o fericire splendidă.
Totul depinde de cum o trăim…

Dacă va fi să te înfierbânţi, înfierbântă-te la soare.
Dacă va fi să înşeli, înşeală-ţi stomacul.
Dacă va fi să plângi, plângi de bucurie.
Dacă va fi să minţi, minte în privinţa vârstei tale.
Dacă va fi să furi, fură o sărutare.
Dacă va fi să pierzi, pierde-ţi frica.
Dacă va fi să simţi foame, simte foame de iubire.
Dacă va fi să doreşti să fii fericit, doreşte-ţi în fiecare zi…


Responses

  1. Nicoleta,multumesc pentru postarea videoclipului VIATA COMPLICATA cu formatia COLIBRI si vocea extraordinarului MAESTRU actorul FLORIAN PITTIS,ne lipseste,cel putin mie,DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA!
    Multumesc pentru gingasia sufletului tau si pentru postarea poeziei CINE MOARE?,de poetul Pablo Neruda,sarutmana Tavi:)

  2. O, Doamne… de cand nu l-am mai citit pe Neruda

    multumesc

  3. Multumesc pentru Neruda, Nicoleta… e de recitit, ]n fiecare zi cite un vers!
    Cele bune,
    cu mult soare!
    Flavius

  4. Daca medicii buni ar fi recompensati, ar fi mai usor sa sanctionezi atitudinea medicilor nesimtiti. Sanatatea are bani dar raman la nivel central.
    Daca vrei sa ai o parere obiectiva despre medici stai cateva ore la spitalul de urgenta ca sa vezi cu ce probleme se confrunta medicii.

    Morala- Nu mai fi atat de radicala ca ne pleaca toti medicii.

  5. Buna ziua tuturor! Am nimerit aici acum cateva zile, dupa ce am aflat de acest site de la OTV… am tot deschis , citit, etc, si la un moment dat, am apasat gresit o tasta, si am iesit, exact cand gasisem ceva frumos si interesant! Era ceva despre cum se aude vocea umana, ascultata din afara, cumva, si care, daca ar trece pe langa sufletul aceleiasi persoane, nu l-ar recunoaste, de paradoxali ce suntem… ceva de genul asta… Va rog frumos, daca cineva stie ce si unde e chestia asta, si mi-o poate indica – sau ideal ar fi sa mi-o trimita pe mail, ca nu prea le am cu calculatorul! Va multumesc!


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: