Postat de: nicoletasavin | 08/03/2010

Meister Eckhart: „Mă rog lui Dumnezeu să mă scape de Dumnezeu”

Aşa cum Dante este considerat precursorul Renaşterii, misticului german Meister Eckhart, contemporan cu Dante, i se atribuie declanşarea Reformei în Biserica Catolică.
Dacă e să dăm crezare specialiştilor, Eckhart este sursa unei noi forme de conştiinţă, care avea să-i confere Europei Nordice, mai exact spaţiului anglo-saxon, o poziţie dominantă în lume.
Eckhart a fost succesorul lui Toma d’Aquino la catedra de Teologie din Paris. Fostul stareţ dominican nu a reuşit să finalizeze al său Opus Tripartitum, conceput a fi o replică la celebra Summa Theologica, cea care l-a consacrat pe d’Aquino. Eckhart, acuzat de erezie, a murit în timpul procesului.
Ideile predicilor sale, transcrise de enoriaşii din Strasbourg, au şi azi o rezonanţă modernă. Dar gândiţi-vă că Eckhart le-a rostit în jurul anului 1300! Şi nu era un om şcolit, precum teologii epocii.
La fel ca Mohomed şi Dante, Eckhart avusese o experienţă directă, personală, a lumii spirituale. 
Pentru o astfel de experienţă directă pleda, spunând că religia organizată, oricare ar fi fost aceea, precum o literă moartă, nu mai este capabilă să ofere o legătură cu Dumnezeu, nici ca ritual religios, nici ca teologie.

Iată câteva din ideile lui Meister Eckhardt, pe care puţini dintre preoţii de azi îndrăznesc să le predice. Chiar dacă le gândesc.

* Mă rog lui Dumnezeu să mă scape de Dumnezeu.
* Dacă eu însumi n-aş fi, nici Dumnezeu n-ar fi.
* Dacă eu n-aş fi, Dumnezeu nu ar fi Dumnezeu.
* Dumnezeu este înlăuntru, noi suntem în afară.
* Ochiul prin care îl văd pe Dumnezeu şi ochiul prin care Dumnezeu mă vede pe mine este acelaşi ochi.
* El este El fiindcă El nu este El. Acest lucru nu poate fi înţeles de omul de afară, ci numai de cel dinlăuntru.
* Găseşte acea unică dorinţă ascunsă în spatele tuturor dorinţelor.
* Dumnezeu este acasă. Noi suntem cei care am plecat la plimbare.
* Prin nimic devin ceea ce sunt.
* Doar mâna care şterge poate scrie adevărul.
* Când ţi-e teamă de moarte şi o refuzi, vei vedea demonii smulgându-ţi viaţa. Dacă îţi vei fi găsit liniştea, vei înţelege că demonii sunt, de fapt, îngeri, eliberându-te de pe Pământ. Singura care ne mistuie este partea la care nu vrem să renunţăm, amintirile, lucrurile de care ne-am ataşat.
* Raiul nu este nicicum acolo unde credem că este.
* Dacă renunţi la a limita un lucru înlăuntrul tău – dorindu-l – şi dacă te detaşezi de el, va veni singur la tine.
* Ceea ce ucide dă viaţă. Ceea ce provoacă moarte duce la înviere.
* Unde se duce spiritul după moarte? Nu are nevoie să se ducă nicăieri. Spiritul are raiul şi iadul înlăuntrul lui. Raiul şi iadul sunt unul în celălalt şi sunt ca nimic unul pentru altul.
* Din Dumnezeu suntem născuţi, murim în Isus şi vom renaşte prin Sfântul Duh.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Categorii

%d blogeri au apreciat asta: